În general, planul de marketing poate fi privit ca un instrument prin intermediul căruia organizaţia îşi desemnează obiectivele sale, îşi defineşte activităţile specifice prin intermediul cărora urmează să fie atinse obiectivele formulate, îşi alocă resursele necesare în vederea desfăşurării activităţilor şi precizează modalităţile folosite pentru coordonarea, evaluarea şi controlul modului în care se derulează planul.

Planul de marketing reprezintă documentul pe baza căruia sunt desfăşurate ulterior toate activităţile de marketing ale organizaţiei într-o perioadă dată. Elaborarea sa este absolut necesară în minimum două situaţii:

• atunci când organizaţia urmează să debuteze în sfera afacerilor (planul de afaceri, chiar dacă include în conţinutul său o componentă de marketing, trebuie în mod obligatoriu completat cu un plan distinct de marketing)

• atunci când organizaţia pregăteşte începutul noului an (de obicei, în lunile noiembrie - decembrie ale anului este analizată activitatea de marketing desfăşurată, măsura în care obiectivele acesteia au fost realizate şi este adoptat planul de marketing pentru noul an)

Având în vedere importanţa sa, se poate afirma că planul de marketing este un instrument indispensabil oricărei organizaţii, din oricare domeniu de activitate.

Planul de marketing on-line are acelaşi conţinut informaţional ca şi planul de marketing al organizaţiei, diferenţa majoră dintre acestea reprezentând-o domeniul de aplicabilitate: planul de marketing on-line vizează prezenţa şi acţiunile organizaţiei desfăşurate în spaţiul virtual.

Elaborarea planului de marketing on-line al organizaţiei porneşte de la premisa că internetul reprezintă un mediu de comunicare care poate fi utilizat, în mod independent sau integrat în vederea realizării comunicaţiei de marketing a organizaţiei. Iată de ce, conţinutul planului de marketing on-line al unei organizaţii poate fi asimilat, într-o anumită măsură, conţinutului planului comunicaţiei de marketing a organizaţiei.

Planul de marketing on-line include următoarele componente:

(1) analiza mediului de marketing al organizaţiei

(2) obiectivele planului

(3) audienţa vizată prin intermediul planului

(4) instrumentele de marketing on-line utilizate

(5) mesajul transmis

(6) bugetul planului

(7) elementele de coordonare, evaluare şi control ale planului

• vizează două direcţii majore:

• analiza mediului extern de marketing (cunoaşterea modului în care diferitele componente de micromediu - clienţii, concurenţii, furnizorii, publicul, sau de macromediu - mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul politic şi mediul natural, afectează, favorabil sau nefavorabil, organizaţia)

• analiza mediului intern de marketing (cunoaşterea resurselor disponibile sau accesibile organizaţiei - tehnice, financiare, umane, informaţionale, şi a modului în care sunt alocate şi utilizate acestea)

• obiectivele principale ale analizei sunt:

• identificarea oportunităţilor şi ameninţărilor existente în exteriorul organizaţiei

• identificarea punctelor tari şi puncte slabe ale organizaţiei

• fiind vorba despre o componentă a unui plan de marketing on-line, al cărui accent cade preponderent pe aspectele comunicaţionale, analiza vizează mai ales identificarea acelor oportunităţi şi ameninţări care pot afecta comunicaţia de marketing a organizaţiei precum şi a resurselor organizaţiei care pot fi mobilizate sau atrase, fără eforturi deosebite, în vederea susţinerii comunicaţiei sale de marketing

• câteva exemple de oportunităţi oferite de mediul extern de marketing (privite în sens contrar, toate exemplele prezentate mai jos devin ameninţări generate de mediul extern de marketing al organizaţiei):

• apariţia unui nou segment de clienţi pentru produsele şi serviciile organizaţiei;

• suspendarea sau limitarea efortului comunicaţional de marketing al unui dintre competitorii prezenţi pe piaţă;

• apariţia unui nou furnizor de servicii internet;

• îmbunătăţirea atitudinii publicului faţă de acţiunile de marketing on-line ale organizaţiilor;

• creşterea puterii de cumpărare a clienţilor potenţiali ai organizaţiei;

• creşterea gradului de dotare al gospodăriilor cu PC-uri sau creşterea ratei de acces la internet;

• creşterea gradului de cunoaştere a limbilor străine la nivelul pieţei;

• adoptarea unei legislaţii favorabile pentru dezvoltarea domeniului tehnologiei informaţiei (legea privind contractele comerciale la distanţă sau legea semnăturii electronice);

• câteva exemple de puncte tari ale organizaţiei oferite de mediul intern de marketing (privite în sens contrar, toate exemplele prezentate mai jos devin puncte slabe ale organizaţiei):

• gradul ridicat de dotare al organizaţiei cu tehnologie informatică (sau de acces la internet);

• existenţa unui buget semnificativ alocat pentru investiţii în tehnologie informatică şi marketing;

• nivelul ridicat de instruire al anagajaţilor organizaţiei;

• accesul organizaţiei la resurse informaţionale (baze de date) interne şi externe de calitate;

• concluzia analizei mediului de marketing al organizaţiei are în vedere:

• elementele pe care poate conta organizaţia în acţiunile sale de marketing on-line şi eventualele surse externe de asigurare a altor resurse necesare

• oportunităţile pe care organizaţia urmează să le "speculeze" în acţiunile de marketing on-line

• efectele produse de comunicaţia de marketing desfăşurată anterior de organizaţie (sau de acţiunile de marketing on-line precedente) asupra mediului de marketing al acesteia

• evitarea erorilor precedente de comunicaţie (marketing on-line) şi păstrarea elementelor pozitive utilizate în acţiunile specifice precedente

• abordarea obiectivelor planului de comunicaţie are în vedere:

• obiectivele globale de marketing ale organizaţiei

• obiectivele comunicaţiei de marketing ale organizaţiei

• organizaţia poate urmări, prin intermediul activităţii sale globale de marketing, patru obiective majore:

• maximizarea vânzărilor

• maximizarea profitului

• maximizarea cotei de piaţă

• dezvoltarea imaginii sale

• din punct de vedere al comunicaţiei de marketing, organizaţia poate avea în vedere diferite obiective diferenţiate în raport cu nivelurile atinse prin intermediul comunicării:

• obiective de natură cognitivă: se referă la cunoaşterea de către publicul vizat a organizaţiei din punct de vedere al istoriei sale, produselor şi serviciilor oferite, preţurilor practicate, distribuţiei şi promovării realizate, etc.;

• obiective de natură afectivă: se referă la atitudinea pe care o adoptă publicul vizat faţă de organizaţie şi toate aspectele caracteristice acesteia; atitudinea poate fi creată, dezvoltată, modificată prin acţiuni de marketing (inclusiv on-line);

• obiective de natură conativă: se referă la comportamentul de cumpărare şi consum al publicului vizat; publicul poate fi determinat să achiziţioneze produsele şi serviciile organizaţiei, să solicite informaţii suplimentare despre acestea sau să viziteze punctele de vânzare ale acestora şi să lase o serie de informaţii de identificare

• în condiţiile în care punerea în practică a planului de marketing on-line poate solicita resurse semnificative ale organizaţiei, acesta nu va urmări un singur obiectiv ci o combinaţie de obiective (principale şi secundare)

• obiectivele planului vor fi diferenţiate în raport cu audienţa vizată prin intermediul acestuia

• din punct de vedere al comunicaţiei de marketing, există o succesiune logică a celor trei niveluri de urmărit: astfel, influenţarea comportamentului de cumpărare al consumatorului potenţial poate fi avută în vedere doar dacă, în prealabil, au fost soluţionate, prin acţiuni de marketing precedente, problemele asociate cunoaşterii organizaţiei şi creării unei atitudini favorabile a publicului faţă de aceasta, produsele şi serviciile sale, etc.

• în general, organizaţiile urmăresc în acţiunile lor de marketing on-line trei obiective majore:

(1) creşterea notorietăţii

(2) crearea de trafic la punctele de vânzare

(3) susţinerea vânzărilor.

• planul de marketing on-line cuprinde un ansamblu de acţiuni orientate înspre anumite segmente de consumatori, efectivi sau potenţiali, ai organizaţiei

• audienţa poate fi formată atât din consumatori individuali cât şi din consumatori instituţionali (diferite organizaţii profit sau non-profit)

• definirea audienţei planului se referă la două coordonate importante:

• stabilirea conţinutului acesteia: se va adresa planul unei audienţe generale sau unei audienţe specificate?

• dacă este vorba despre o audienţă "specificată", care sunt criteriile în raport cu care se realizează delimitarea audienţei propriu-zise a planului de restul consumatorilor prezenţi în spaţiul virtual?

• în cazul unui plan care se adresează unei audienţe generale, este suficientă includerea în conţinutul acestuia a unei descrieri cu caracter general a audienţei şi a surselor de provenienţă a informaţiilor de identificare / localizare a acesteia

exemplu: "acţiunile de marketing on-line ale organizaţiei vizează consumatorii români de băuturi răcoritoare; informaţiile privind adresele de poştă electronică ale acestora vor fi cumpărate sau închiriate de la furnizorii români de servicii internet - conturi de poştă electronică şi companiile Hotmail şi Yahoo"

• în cazul unui plan care se adresează unei audienţe specificate, este necesară menţionarea criteriilor în raport cu care se va face specificarea şi a surselor de provenienţă a informaţiilor de identificare / localizare a acesteia

• criteriile în raport cu care se poate specifica o audienţă formată din consumatori persoane fizice sunt cele:

• geografice: ţara, regiunea sau zona geografică, etc.;

• demografice: vârsta, sexul, starea civilă, mediul de reşedinţă, nivelul de instruire, ocupaţia, profesia, mărimea veniturilor, etc.;

• psihografice: personalitatea, stilul de viaţă

• comportamentale: frecvenţa cumpărării, cantităţile cumpărate, locurile cumpărării, produse şi servicii cumpărate concomitent, valoarea minimă a cumpărării, etc.

• criteriile în raport cu care se poate specifica o audienţă formată din consumatori instituţionali sunt:

• sediul organizaţiei, domeniul de activitate principal, numărul de angajaţi, cifra de afaceri, mărimea profitului, etc.

exemplu 1: "acţiunile de marketing on-line ale organizaţiei vizează consumatorii români de băuturi răcoritoare în vârstă de 18 până la 34 de ani, din mediul urban, cu venituri medii lunare nete de minimum 4 milioane lei; informaţiile privind adresele de poştă electronică ale acestora vor fi cumpărate sau închiriate în vederea utilizării de la furnizorii români de servicii internet - conturi de poştă electronică şi companiile Hotmail şi Yahoo"

exemplu 2: "acţiunile de marketing on-line ale organizaţiei vizează firmele româneşti producătoare şi distribuitoare de aparatură electrocasnică, cu o cifră de afaceri de minimum 1 miliard de lei anual şi cel puţin 5 angajaţi; informaţiile privind adresele de poştă electronică ale acestora vor fi cumpărate sau închiriate în vederea utilizării de la furnizorii români de servicii internet - conturi de poştă electronică"

• acţiunile de marketing on-line ale organizaţiei pot fi implementate folosind unul dintre următoarele instrumente:

• publicitatea on-line

• poşta electronică

• grupurile de discuţii

• site-urile web

• comerţul electronic

• planul de marketing on-line poate presupune utilizarea unui singur instrument, a unei combinaţii de instrumente on-line sau a unei combinaţii de instrumente on-line şi "off-line" ("tradiţionale", de exemplu publicitatea sau promovarea vânzărilor)

• în cazul unei combinaţii de instrumente "on-line" şi "off-line", este vorba despre un plan de marketing on-line integrat

• utilizarea planurilor de marketing on-line integrat urmăreşte, ca obiectiv major, creşterea forţei comunicaţiei de marketing a organizaţiei:

• marketingului on-line îi revine, din acest punct de vedere, un rol principal dacă el deţine ponderea cea mai importantă în efortul comunicaţiei de marketing a organizaţiei

• marketingul on-line deţine un rol secundar, complementar, dacă poziţia sa, la nivelul efortului comunicaţiei de marketing a organizaţiei este una periferică

• utilizarea fiecărui instrument de marketing on-line depinde semnificativ de audienţa vizată prin intermediul campaniei. Astfel:

• publicitatea on-line poate fi utilizată atât pentru o audienţă generală (dacă se vizează creşterea notorietăţii sau îmbunătăţirea atitudinii publicului) cât şi pentru o audienţă specificată (dacă se vizează determinarea publicului să cumpere produsul)

• poşta electronică poate fi utilizată în mai multe "valuri" de comunicaţie; mai întâi, ea poate servi ca purtător al mesajelor organizaţiei către o audienţă generală; ulterior, pe măsură ce audienţa este "calificată" (din punct de vedere al interesului faţă de organizaţie şi oferta sa ca şi al caracteristicilor sale), utilizarea poştei electronice va avea în vedere numai audienţe specificate

• grupurile de discuţii pot fi utilizate, numai în anumite condiţii restrictive legate de caracterul necomercial al comunicaţiei interne, doar în cazul unor audienţe specificate

• site-urile web pot fi utilizate pentru a comunica atât cu audienţe generale cât şi cu audienţe specificate; acestea sunt folosite ca platforme de comunicare cu cei care, în mod independent sau în urma unor acţiuni de creare de trafic desfăşurate, au vizitat site-ul repetând apoi vizita

• comerţul electronic se adresează unei audienţe specificate, calificate, decisă să achiziţioneze produsele şi serviciile organizaţiei

• instrumentele de marketing on-line pot fi abordate, de asemenea, ca instrumente active (organizaţia le foloseşte în mod ofensiv pentru a aborda consumatorul virtual şi a determina o reacţie favorabilă din partea acestuia) şi instrumente pasive (organizaţia le foloseşte în mod defensiv aşteptând o eventuală reacţie a consumatorului)

• din categoria instrumentelor active de marketing on-line fac parte:

• poşta electronică

• grupurile de discuţii

• comerţul electronic

• din categoria instrumentelor pasive de marketing on-line fac parte:

• publicitatea on-line

• site-urile web

• utilizarea fiecărui instrument de marketing on-line urmează să facă obiectul unor planuri şi programe de marketing specifice

(5) Mesajul transmis

• pentru a comunica cu publicul său virtual, organizaţia creează, folosind propriile abilităţi sau apelând la serviciile specializate ale unor prestatori externi specializaţi, mesaje

• în contextul planului de marketing on-line, prin mesaj se înţelege combinaţia de cuvinte (text), elemente grafice şi fotografii (imagine) şi sunete, transmisă consumatorului virtual cu scopul de a-l informa, a-l influenţa în convingerile şi atitudinile sale sau a-i modifica comportamentul de cumpărare şi consum

• mesajele pot lua mai multe forme de prezentare:

• conţinutul unui mesaj de poştă electronică

• conţinutul unui banner publicitar

• conţinutul unui newsletter promoţional editat de organizaţie

• conţinutul paginilor web ale site-ului organizaţiei

• conţinutul cataloagelor electronice

• crearea mesajelor specifice marketingului on-line respectă regulile generale ale creaţiei publicitare cărora li se adaugă particularităţile impuse mai ales de aspectele tehnice ale utilizării internetului

• ca şi în cazul comunicaţiei "tradiţionale" de marketing, este necesară identificarea unei combinaţii echilibrate între elementele raţionale şi emoţionale ale mesajului, respectiv între abordarea directă şi indirectă a consumatorului virtual

Dacă în comunicaţia "tradiţională" predomină mesajele care se sprijină pe elemente de natură emoţională, care apelează mai degrabă la sentimentele consumatorului, şi mizează pe o abordare indirectă, acestuia sugerându-i-se mai degrabă informaţiile despre produs (abordarea indirectă), în comunicaţia "on-line" apare problema timpului.

Pentru că un consumator virtual nu alocă mai mult de 13-14 secunde, în medie, pentru a aştepta să vadă conţinutul unei pagini web, pentru că una dintre regulile de bază în comunicarea prin intermediul poştei electronice şi în cadrul grupurilor de discuţii este concizia, comunicaţia "on-line" este raţională şi implică abordarea directă a consumatorului virtual.

• include toate costurile asociate operaţionalizării planului de marketing on-line (desfăşurării tuturor activităţilor prevăzute în vederea atingerii obiectivelor propuse)

• costurile specifice vor fi reprezentate în posturi de cheltuieli distincte. Cea mai bună soluţie de structurare a acestor cheltuieli este aceea de a respecta principalele categorii de resurse utilizabile în acţiunile de marketing on-line:

(a) resurse tehnice - costuri tehnice

(b) resurse financiare - costuri financiare

(c) resurse umane - costuri de personal

(d) resurse informaţionale - costuri informaţionale

(e) resurse operaţionale - costuri operaţionale

• costurile tehnice au în vedere totalitatea cheltuielilor pe care organizaţia le face pentru a achiziţiona echipamentele necesare implementării marketingului on-line (cumpărarea PC-urilor, a modemurilor, a elementelor de conecticăi, etc. precum şi upgradarea soluţiilor tehnice existente); unele dintre aceste cheltuieli sunt făcute doar o singură dată urmând ca acestea să fie menţionate în planul de marketing on-line specific perioadei în care au fost achiziţionate. În planurile ulterioare vor fi menţionate numai cheltuielile ocazionate de upgradare sau cu consumabilele necesare funcţionării echipamentelor.

• costurile financiare deţin, de regulă, o pondere redusă în bugetele planurilor de marketing on-line în condiţiile în care organizaţiile finanţează activităţile sale generale de marketing şi, implicit, şi cele de marketing on-line din resurse financiare proprii. Prezenţa acestor costuri poate fi asociată eventual achiziţiei echipamentelor (făcută în regim de leasing sau finanţată printr-un credit bancar dar aceste opţiuni sunt foarte rar întâlnite).

• costurile de personal se referă la cheltuielile făcute pentru acoperirea drepturilor salariale ale angajaţilor şi colaboratorilor externi implicaţi în acţiunile de marketing on-line ale organizaţiei dar şi a cheltuielilor de instruire şi perfecţionare a personalului ocazionate de desfăşurarea acţiunilor cuprinse în planul de marketing on-line. De cele mai multe ori, această categorie acoperă doar plata colaboratorilor externi, angajaţii organizaţiei fiind deja remuneraţi (modificându-li-se doar atribuţiile) iar instruirea fiind asigurată (ca un serviciu oferit gratuit la livrare) de furnizorul de echipamente.

• costurile informaţionale au în vedere cheltuielile organizaţiei cu achiziţionarea de suport software (o bună parte din acesta este deja preinstalat pe echipamentele informatice) sau de alte informaţii necesare desfăşurării activităţilor de marketing on-line. Ponderea acestor costuri variază semnificativ în funcţie de anvergura operaţiunilor pe care organizaţia doreşte să le desfăşoare şi de condiţiile de achiziţie a echipamentelor hardware.

• costurile operaţionale se referă la cheltuielile ocazionate de utilizarea anumitor instrumente de marketing on-line de către organizaţie. În această categorie sunt incluse, de exemplu: cumpărarea sau închirierea listelor de adrese ale clienţilor potenţiali ai organizaţiei, cumpărarea sau închirierea unui spaţiu pe server pentru găzduirea site-ului web al organizaţiei, închirierea de spaţiu publicitar pe diferite site-uri web, plata pentru actualizarea paginii (site-ului) web al organizaţiei, etc. Acestea reprezintă, pe termen mediu şi lung, categoria cea mai importantă a bugetului planului de marketing on-line.

• exemplu de determinare a bugetului planului de marketing on-line:

Să presupunem că organizaţia X doreşte ca activitatea sa de marketing on-line să se reducă, în 2001, la crearea şi actualizarea unui site web.

Organizaţia dispune de resursele tehnice şi informaţionale corespunzătoare (hardware, software), de angajaţi specializaţi în domeniul tehnologiei informaticii dar decide să angajeze un specialist în marketing pe internet pentru crearea site-ului. Onorariul orar al acestuia este de 27 de dolari SUA iar numărul de ore estimat a fi necesar pentru crearea site-ului este 40.

Site-ul va cuprinde 12 Mb de informaţie (texte şi imagini despre istoricul organizaţiei, misiunea şi obiectivele sale, principalele sale produse şi servicii, preţurile, condiţiile de comercializare şi modalităţile de comandare a acestora, un chestionar de evaluare a interesului vizitatorului pentru produsele şi serviciile prezentate, o pagină FAQ, un contor al traficului, şi o pagină de corespondenţă electronică pentru relaţia interactivă dintre organizaţie şi vizitatorii interesaţi). Administratorul serverului pe care va fi instalat site-ul percepe o taxă lunară de 3 dolari pe Mb informaţie stocată.

Care va fi bugetul estimat pentru crearea site-ului web al organizaţiei X?

• costuri tehnice: 0

• costuri financiare: 0

• costuri de personal (dolari SUA): 360

• 9 dolari SUA/oră x 40 ore = 360 dolari SUA

• costuri informaţionale: 0

• costuri operaţionale: (dolari SUA): 432

• 12 Mb informaţie x 3 dolari / Mb informaţie x 12 luni = 432 dolari SUA

• Total (dolari SUA): 792

• succesul planului de marketing on-line depinde de stabilirea unor modalităţi de coordonare, evaluare şi control ale activităţilor desfăşurate şi rezultatelor obţinute

• coordonarea planului de marketing on-line implică:

• definirea unor atribuţii specifice la nivelul structurii de marketing deja existente

• definirea unor atribuţii specifice la nivelul structurii răspunzătoare de suportul informatic al organizaţiei

• crearea unei structuri noi cuprinzând oameni, resurse şi competenţe de marketing şi tehnologia informaţiei

• externalizarea unora dintre activităţile implicate de implementarea planului de marketing on-line (de exemplu a celor legate de suportul informatic) şi păstrarea şi derularea restului activităţilor prin intermediul propriilor structuri

• marketingul on-line este suficient de flexibil pentru a permite evaluarea a obiectivelor, instrumentelor utilizate şi rezultatelor obţinute

• evaluarea planului de marketing prespune urmărirea unor indicatori specific cum sunt:

• volumul investiţiilor efectuate în marketingul on-line

• volumul vânzărilor generate prin intermediul acţiunilor de marketing on-line

• rata de răspuns înregistrată în urma fiecărei acţiuni de marketing on-line

• cel mai simplu mod de a evalua planul îl reprezintă compararea rezultatelor fixate ca obiective de atins cu nivelul efectiv al acestora la finalul perioadei de analiză

• mai mult, un rezultat global poate fi "spart" ulterior pe rezultate parţiale determinate de audienţa vizată, instrumentele utilizate sau mesajul transmis.

De exemplu, rata globală de răspuns, la sfârşitul primei luni a anului 2001, la acţiunile de marketing on-line ale organizaţiei s-a ridicat la 5 %. Rata de răspuns corespunzătoare instrumentelor de marketing folosite a fost următoarea: 2 % pentru publicitatea on-line, 9 % pentru poşta electronică şi 4 % pentru grupurile de discuţii. Ce concluzii se pot desprinde în urma evaluării?

(1) rata globală de răspuns este una favorabilă situându-se la limita superioară a acesteia, aşa cum este ea definită în literatura de specialitate (de 1 până la 5 %);

(2) poşta electronică reprezintă principalul "contribuabil" la acest rezultat, cu o rată de răspuns de 9 %, în timp ce grupurile de discuţii utilizate au generat o rată de răspuns rezonabilă (4 %). În schimb, publicitatea on-line a înregistrat doar 2 % rată de răspuns, rezultat explicabil fie de calitatea slabă a creaţiei publicitare, fie de atractivitatea redusă a paginii (site-ului) pe care a fost plasat bannerul.

(3) poşta electronică va rămâne principalul instrument de marketing on-line utilizat de către organizaţie, secondată de grupurile de discuţie (mai atent selecţionate, cărora să le fie adresate mesaje cu un impact mai mare).

(4) fiind vorba despre un rezultat obţinut după doar 30 de zile de funcţionare a planului de marketing on-line, se poate opta pentru continuarea efortului şi în februarie (sau chiar şi martie 2001) corecţiile majore fiind realizate la finalul a 90 de zile de activitate.

Controlul planului de marketing on-line are în vedere stabilirea unor mecanisme prin intermediul cărora obiectivele, audienţa, instrumentele utilizate, mesajul transmis sau bugetul acestuia să fie revizuite, actualizate, planul urmând să fie adaptat în funcţie de rezultatele obţinute în perioada de evaluare şi de noile realităţi produse la nivelul pieţei

• atribuţiile specifice controlului implementării planului de marketing on-line pot reveni, în raport cu decizia adoptată pentru coordonarea planului:

• structurii de marketing deja existente în organizaţie

• structurii care gestionează suportul informatic al organizaţiei

• structurii nou create având oameni, resurse şi competenţe de marketing şi tehnologia informaţiei

• este necesar ca activitatea de control să se desfăşoare cu o anumită periodicitate. Dacă în cazul marketingului "tradiţional" era necesară scurgerea unei perioade minime de timp în care să se producă primele rezultate, marketingul on-line permite controlul activităţilor sale specifice la perioade de timp foarte scurte (de ordinul săptămânilor sau chiar zilelor!). Astfel, reacţiile consumatorilor virtuali la acţiunile organizaţiei pot fi contorizate la sfârşitul fiecărei zile de activitate, în raport cu anumiţi indicatori prestabiliţi. Rapoartele privind funcţionarea sistemului şi rezultatele obţinute sunt generate, de cele mai multe ori, chiar de către suportul informatic utilizat.

Leave a reply